În cadrul evenimentelor dedicate culturii românești contemporane, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 10 septembrie 2019 evenimentul care prezintă portretul unui scriitor: Clelia Ifrim, intitulat „Despre natura sufletului”, în cadrul căruia vor fi analizate câteva dintre volumele autoarei.
Totodată a avut loc lectura bilingvă a unor poeme ale Cleliei Ifrim (română) și Nishiike Mayo (japoneză).
Au prezentat: Nishiike Mayo, prim-secretar, atașat politic, Ambasada Japoniei la București, membră a Asociației Poeților de Haiku, Haijin Kyokai din Japonia, Vasile Poenaru, poet, directorul Editurii eLiteratura, Clelia Ifrim, scriitor.
A participat: Christiane Gertrud COSMATU, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României.
Ilustrația muzicală: Elena Dorina Ciurea, violonist, Opera Națională București.
Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS
Clelia IFRIM este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Asociației Internaționale a Scriitorilor şi Artiştilor – IWA – din SUA, a Asociației Universale a Poeților Japonezi, JUNPA, din Japonia, membră de onoare pe viață a Fundației pentru Cultură „Naji Naaman” din Liban.
A publicat 23 cărți: poezie, roman, teatru, eseuri despre haiku, traduceri.
A obținut Marele Premiu pentru haiku în limba engleză „Matsuo Basho” (2011, Japonia), Premiul Național „Vasile Voiculescu” pentru cartea de poezie ,,Cloșca cu puii de piatră” (2015). Nominalizare UNITER pentru piesa „Centru de Excelență”. Nominalizare pentru premiile Uniunii Scriitorilor din România, pentru cartea de teatru „Copiii Casei Regale”.
Două dintre poemele sale au fost selectate de Agenția Spațială Japoneză JAXA şi depozitate pe modulul spațial KIBO, de pe Stația Spațială Internațională.
„Colonia de păsări” mi se pare o fericită ilustrare a căutării care o definește astăzi pe Clelia Ifrim. Scrisă în două personaje, sub o puternică aură poetică, piesa se adresează acelui spectator care vine la teatru nu ca să urmărească o poveste, ci pentru a fi conectat la o idee cu care consonează și pe care o preia pe cont propriu, pentru a se îmbogăți sufletește. Replica alertă, de-o subtilă și rafinată expresivitate, personajele bine conturate sunt calități de necontestat, care conferă originalitate și expresivitate textului. Piesa există. Ar fi păcat ca teatrele să nu o valorifice. (Radu F. Alexandru, 2016)
Cu brevilocvența unui haiku, Clelia Ifrim reușește să creeze o lume originală, fascinantă, purtându-și de mână spectatorul prin amfiteatrul eului spre dezvelirea propriei lumi imaginare. Istorisindu-și peregrinările prin labirintul sinelui, ne transpune într-o perpetuă iscodire a neefemerului, dincolo de compromisurile cotidiene, dar tocmai prin gesturi aparent banale. Plecând din adâncurile unei saline sau poate chiar ale eului, ne poartă până în vârful muntelui, la schitul de unde vine liniștea.
Piesa „Faptele îngerilor” ne poartă până la cer, la îngeri, cățărându-ne pe un căprior de casă al propriei alunecări spre eternitate. (Radu Șerban, ex-ambasador al României în Japonia 2012-2016)
