Dragi prieteni ai Casei de Cultură Friedrich Schiller, pentru a continua tradiția colocviilor noastre culturale cu distinșii noștri colaboratori vă invităm să ascultați, să analizați și să înțelegeți istoria, muzica, literatura și arta, împreună acum, aici, la Casa de Cultură Friedrich Schiller și vă recomandăm să vizionați online în perioada stării de alertă, videoconferințe care supun atenției o analiză arhivistică riguroasă, interpretată, pentru o redare cât mai fidelă a istoriei culturii.
Comentarii la următoarele adrese de e-mail: eveniment@casaschiller.ro, director@casaschiller.ro
- „CONTRIBUŢIA GERMANĂ LA DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A BUCUREŞTIULUI”
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturilor române şi germane de pe teritoriul României Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 23 iulie 2015 conferinţa dezbatere lansarea volumului „Contribuţia germană la dezvoltarea economică a Bucureştiului”.
Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Asociaţia Istoria Artei și se vernisează totodată şi expoziţia de documente digitizate din Arhivele Naţionale ale României.
Au prezentat: drd. Oana Marinache, preşedinte Asociaţia Istoria Artei câteva personalităţi germane care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea economică a Bucureştiului; graficianul Cristian Gache aspecte documentare importante ale structurării expoziţiei. Ilustraţia muzicală: Marius Boldea, pian. Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
Specialiştii de la firma de consultanta Oxford Economics afirma ca Bucureştiul este oraşul european care va avea cea mai buna evoluţie in următorii cinci ani, urmând sa aibă o rata de creştere de 7%, de peste doua ori mai mare decât media europeana.
“Am luat in considerare o mulţime de criterii, inclusiv aşteptările de creştere a economiei naţionale si ponderea pe care o va avea fiecare sector la aceasta creştere. Am remarcat, de pilda, ca serviciile de business vor fi sectorul care se va dezvolta cel mai mult in următorii cinci ani, fapt ce va contribui la creşterea economiei Bucureştiului, ţinând cont ca aici sunt concentrate peste o treime din aceste servicii la nivel National”, a explicat Anthony Light, senior-economist in cadrul companiei de consultanta, pentru Capital.” (Internet, 2015)
“Micro-expoziţia cuprinde documente digitizate (planuri, reclame, facturi, acte) vizând câteva aspecte ale dezvoltării economice a capitalei. Strada Smârdan de astăzi era cunoscută sub numele de Uliţa Nemţilor, Uliţa Nemţească şi Strada Germană. Numele străzii Lipscani ne aminteşte, de asemenea, de comerţul intens din secolul al XIX-lea cu centrul comercial al Leipzig-ului. Activitatea economică şi comercială este ilustrată de o diversitate de facturi ale unor comercianţi de origine germană, prezenţi la Bucureşti, dar avem şi dovezi ale schimbului intens cu firme importante din spaţiul german.
Cei mai importanţi berari ai capitalei au fost de origine germană, amintim aici de Wilhelm Hoeflich (Oppler) şi Erhard Luther, iar unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice rămâne şi astăzi „Caru’ cu bere” al fraţilor Mircia, sosiţi din Transilvania. Sunt prezentate pentru prima dată publicului şi documentele de împământenire ale sculptorilor de origine germană Storck, Emil Wilhem August von Becker, dar şi ale inginerului prusac Carol Wayrach. În expoziţie găsim şi documente legate de Hermann Rieber, comerciantul de trăsuri, dar şi ale lui Rudolf Gaiser, cel care a înfiinţat în 1859 prima fabrică de produse metalice din Bucureşti. Proiectul de digitizare desfăşurat de echipa Asociaţiei Istoria Artei a scos la lumină şi presupune publicarea pe www.arhivadearhitectura.ro a nenumărate şi variate documente legate de istoria arhitecturii, construcţiilor şi activitatea economică a Bucureştiului secolului al XIX-lea” (drd. Oana Marinache)
2. EXPOZIȚIA DE PICTURĂ ȘI SCUPTURĂ “FORMĂ ȘI CULOARE”
În cadrul evenimentelor dedicate promovării artistilor plastici contemporani Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 20.04.2017 vernisajul expoziției doamnei Françoise Mariana Apostol și domnului Doru Drăgușin.
Au prezintat: Oana Monica Holban și Doru Pavel Mugur. Ilustrația muzicală: Gheorghe Zamfir.
Françoise Mariana Apostol
Membru AIAP Unesco, Franța și al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Din anul 1997 artista s-a stabilit definitiv în Franța obținând cetățenia franceză.
Selecție expozitii personale:
1992 București, Parcul Carol, Expoziția de artă decorativă, pictură și sticlărie La vechiul pod ; 1994 București, Galeria Căminul artei, Expoziție de artă decorativă și sticlă; 2007 București, Sala Galateea, Expoziție de pictură;
2015 Buzău Expoziție de pictură și sticlă; 2016 București, La Garaj, – Expoziție de pictură
1997 Paris, Complex Pompidou Galeria de suveniruri, Expoziție de sticlă și artă decorativă; 2001 Paris, Louvre des antiquaires, new gallery art, expoziție de sticlă; 2003 Essen Expoziție de artă decorativă; 2005 Villeneuve Saint Georges, club Golf Expoziție de pictură și sticlă; 2006 Nanterre sala ”Castelul de la Vechea Primărie” Expoziție de pictură; 2007 Primăria Nanterre pictură; 2009 Nanterre, „Galerie Fleurie” pictură; 2010 Nanterre, ”Galerie Marignon” pictură; 2012 Nanterre, ”JD Galerie” pictură;
Premii și Distincții
2008 – Cetățean de onoare al orașului Nanterre; 2000 – Premiul 1; București la Concursul de ceramică și sticlărie; Premiul 1, București la Concursul de design; 1989 – Premiul 3, București la expoziția omagială Mihai Eminescu.
„Mariana Apostol crează tablouri mari pentru spații generoase expunând în Romania și Franța, în saloane de de arte decorative. În picturile sale există o culoare izvorâtă din lumină: roșu exotic parcă dă naștere formei. Fiecare tablou dintre cele expuse impresionează prin această culoare vie, creind imagini de poveste. Florile susțin culorile vii, între ele creindu-se o atmosferă veselă.” (Carmen Dragan –jurnalist cultural)
DORU DRGUȘIN
1984 – devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici (UAP.
Studii de specializare în Cehia, Germania, Italia, Belgia, SUA.
Participă la numeroase expoziţii de grup şi tabere de creaţie, în ţară – Măgura, Căsoaia, Costineşti, Gurghiu, Sighetu Marmaţiei Călăraşi, Piteşti, Tr. Severin, Dervent, Roşiorii de Vede – şi străinătate – Bulgaria, Italia, Cehia, Germania, Franţa, Belgia, SUA.
Monumente-portrete: Nicolae Titulescu, Constantin Brâncuşi, Mihai Eminescu, Gala Galaction, Mihail Kogălniceanu, Marin Preda.
Selecție expozitii personale:
2014 – Galeria ICR Paris si Asociatia culturala franco-romana din Paris
2011 – 2012 – Expozitie de arta monumentala (marmura, bronz, piatra), Castelul Cantacuzino, Busteni
011 – Sala Brancusi, Palatul Parlamentului, Bucuresti
2011 – „Dacii”, Muzeul National de Istorie, Bucuresti
2008 – Expozitie personala, sculptura si desen, Galeria Orizont, Bucuresti
“Dar, dincolo de această adecvare la tiparul real pe care o presupune monumentul portret, Doru Drăguşin excelează în sculptura de mici dimensiuni. Îl fascinează volumele, suprafeţele şi unghiurile ritmate, intervenţiile sumare în marmura brută, ferestrele sau golurile decupate într-un bloc de piatră, dialogul liniilor curbe. Mai toate lucrările sale se pot numi, cu mici excepţii, compoziţii, structuri, armonii, configurări, geneze etc. Vorbim despre un simbolism de dată recentă, nonfigurativ, în care dicteul automat, concept atât de drag dadaiştilor, se naşte parcă instantaneu din piatra ce poartă, vizibilă încă, urma de daltă. Intervenţia artistului în materia brută este atent şi laconic calculată, astfel încât marmura sau granitul să-şi dezvăluie propria lor frumuseţe, intrinsecă, dar şi metafora propusă de artist. Este un gen de sculptură obiectuală ce tinde, mai degrabă, spre artele decorative, personalizând spaţiile interioare, ţintele aristului fiind de-a surprinde, de-a incita şi de-a lăsa un spaţiu cât mai larg interpretării. O interpretare pe care însuşi artistul mizează atunci când declară: ”veniţi dumneavoastră, cititori, vizionari şi iubitori de artă şi începeţi să traduceţi ce am făcut”. (Victor Niță, Cotidianul, 22.01.2017)
3. Lansarea volumului: „COMUNITĂȚILE GERMANE LA SUD DE CARPAȚI (SEC. XIII-XVIII)”
Continuând tradiţia evenimentelor dedicate istoriei culturii germane din România, Casa de Cultură “Friedrich Schiller” a organizat în 21 octombrie 2015 conferința-dezbatere și lansarea volumului: „Comunitățile germane la Sud de Carpați (sec. XIII-XVIII)”, apărut la Editura Istros a Muzeului Brăilei în 2015, autor dr. Alexandru Ciocâltan.
Au prezentat: dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G. – Regiunea Extracarpatică
dr. Nicolae Serban Tanașoca, Direct rul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, prof. univ.dr. Ionel Cândea, Directorul Editurii Istros a Muzeului Brăilei, dr. Alexandru Ciocâltan, Cercetător științific, Institutul de Istorie ” Nicolae Iorga” al Academiei Române. Ilustratia muzicală: Marius Boldea, pian.
Coordonatorul proiectului: Aurora Fabritius.
Cu acest prilej a fost vernisată o expoziție de fotografie cu aspecte (planșe, schițe și clădiri) din „Viața germanilor din Vechiul Regat”.
“Este meritul lucrării de faţă de a fi cuprins în ansamblul şi în complexitatea manifestărilor ei istoria acestei ramuri a germanităţii din spaţiul esteuropean. Urmărim, la lectura acestei lucrări, evoluţia celei dintâi şi celei mai însemnate aşezări germane, în speţă săseşti, din regiune, anume cea de la Câmpulung Muscel. Rolul ei însemnat în desfăşurările din epocă, determinat esenţial de funcţia sa de nod al legăturii comerciale dintre Marea Neagră şi Braşov şi, încă mai departe, prin Transilvania, până în Europa Centrală,
este lămuritor evidenţiat (……)
Istoria comunităţilor săseşti din Ţara Românească – minoritate etnică, dar şi confesională – ne este în mare parte cunoscută prin mijlocirea izvoarelor relativ bogate, rămase de pe urma activităţii franciscanilor şi a dominicanilor şi, mai târziu, a clericilor trimişi de papalitate pentru a păstra sau a recâştiga „sufletele” acestor minoritari, pierdute nu în masa enoriaşilor religiei dominante, cea oficială, ortodoxă, ci luate de valul Reformei luterane, al cărei progres masiv în rândurile saşilor din Transilvania s-a reverberat şi între congenerii lor de la sud de Carpaţi”. (Şerban Papacostea, Cuvânt înainte)
“Monografia de faţă, rodul mai multor ani de cercetări, îşi propune să umple un gol istoriografic. Investigaţia noastră vizează doar cele patru comunităţi germane întemeiate în perioada medievală la Câmpulung, Târgovişte, Râmnic şi Argeş; prin urmare comunitatea germană (luterană) constituită la Bucureşti în cursul secolului XVIII nu intră în sfera noastră de cercetare. Comunitatea luterană din Bucureşti dispune, de altfel, de o monografie valoroasă întocmită de Hans Petri în 1939. Lucrarea noastră se doreşte o contribuţie la istoria germanităţii din Europa Central-Răsăriteană şi de Sud-Est.
Ea este în acelaşi timp şi o contribuţie la istoria saşilor.(…)
Raportarea la modelul săsesc transilvan a fost una dintre preocupările studiului. Demersul de faţă oferă totodată posibilitatea de a constata asemănările şi deosebirile între trecutul germanilor din Ţara Românească şi al celor din Moldova. Prezentarea comunităţilor germane nu a fost decupată din istoria Ţării Româneşti, ci integrată ei. Interacţiunea cu românii a fost urmărită constant pe parcursul studiului.
În acest context a fost cercetată problema identităţii şi a alterităţii.
Prezenţa saşilor în Ţara Românească a fost istoria unor enclave urbane de tip etno-confesional şi lingvistic în mediul majoritar românes cortodox. Contribuţia de faţă constituie un aport la istoria minorităţilor din acest spaţiu şi totodată la istoria urbană de la sud de Carpaţi”.(Alexandru Ciocâltan)
4. Expoziţia de artă vizuală „POVEȘTI CU ȘI DESPRE PĂPUȘI”
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” şi Universitatea Națională de Arte București au organizat în 19 mai 2015 vernisajul expoziţei de artă vizuală „Povești cu și despre păpuși”
,Expoziţia are ca subiect principal păpuşa unicat supradimensionată, încadrată stilistic, inspirată din spaţii culturale diverse: Africa, India, Japonia, Mexic, Germania, Franţa, Anglia, America de Nord sau spaţiul ex sovietic. Cu acest prilej, tinerii creatori aduc în actualitate poveşti cunoscute sau neştiute, rescriind trasee tradiţionale, cărora le conferă un aer proaspăt, modern, sub forma păpuşilor personalizate (realizate în general din material textil imprimat, colat, brodat sau ţesut), decorate cu motive specifice diverselor arii stilistice. Pe simeze vor putea fi admirate şi studii de desen artistic documentar, studii de culoare sau suporturi textile imprimate serigrafic.
AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.
Au expus: Steliana Bădălău, Iulia Bălăşoiu, Raluca Diaconu, Dana Dincă, Oana Doruş, Bianca Ivan, Cristian Mengheşi, Daria Vlad, Andreea Stăncălie, studenţi ai ciclului Licenţă – anul II şi Master – anul II, Departamentul Arte Textile şi Design Textil, Facultatea de Arte Decorative şi Design, Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, coordonaţi de conferenţiar univ. dr. Daniela Frumuşeanu.
La vernisaj studenţii au antrenat publicul într-un joc interactive și s-au imprimat suporturi din hârtie divers colorate cu ajutorul ştampilelor confecţionate de ei.
Menţiune: în perioada 8 – 31 martie 2015, expoziţia a fost găzduită de Muzeul Naţional al Satului ,,Dimitrie Gusti”. Expoziţia a fost prezentată de criticul de artă Bogdan Luchian Panţu și Clementina Timuș (UZPR). A recitat: Cristina Elena Lascu. Curator/ organizator: conf. univ. dr. Daniela Frumușeanu.
Parteneri: Uniunea Artiştilor Plastici din România, Asociaţia Femeilor Universitare, Fundaţia Ileana Mustatza, Asociaţia D’Arte Da Vinci.
Concept materiale promoţionale: Daniela Frumuşeanu. Imagine și realizare grafică: Dana Dincă.
5. Expoziția și conferința, „ARHIVA DE ARHITECTURĂ”, 1830-1860: RESTITUIRI DIN PATRIMONIUL ARHIVELOR NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI”
Casa de cultură „Friedrich Schiller” şi Asociaţia Istoria Artei au organizat în 2 aprilie 2015 în cadrul evenimentelor dedicate istoriei arhitecturii bucureştene, conferinţa dezbatere şi expoziţia „Arhiva de Arhitectură 1830-1860: restituiri din patrimoniul Arhivelor Naţionale ale României”, care cuprinde o selecţie de 30 de planşe de planuri, fotografiate şi prezentate publicului de graficianul Cristian Gache.
Cu acest prilej a avut loc şi prezentarea albumului „Arhiva de arhitectură 1830-1860, o colecţie unică de planuri şi schiţe”, ediţie coordonată de Oana Marinache şi Cristian Gache, publicat la Editura Istoria Artei. Proiectul editorial vizează planurile şi schiţele arhitecţilor şi inginerilor străini, prusaci, austrieci, saşi şi, într-o mai mică măsură, francezi, care au lucrat şi s-au stabilit în Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea, având un impact fundamental asupra europenizării capitalei.
Despre digitizarea documentelor de arhivă, contextul istoric al perioadei analizate şi etapele proiectului din 2013-2015 au prezentat: istoric de artă drd. Oana Marinache, fotograf şi grafician Cristian Gache, istoric de artă şi arh. Monica Lotreanu şi lector univ. dr. arh. Adrian Crăciunescu.
Ilustraţia muzicală: Cristian Balaş (vioară). Coordonatorul proiectului de la Casa Schiller: Aurora Fabritius.
Asociaţia Istoria Artei a fost înfiinţată în anul 2011 în scopul organizării unor programe de educaţie non-formală în domeniul culturii (istorie, istoria artei, pictură şi meşteşuguri, protejarea patrimoniului). În 2013 a iniţiat proiectul „Arhiva de Arhitectură 1830-1860”, concretizat în 2014 în site-ul www.arhivadearhitectura.ro, care conturează şi ilustrează marile proiecte edilitare din perioada analizată, prezintă organizarea şi activitatea în cadrul departamentelor statului, dar şi momente importante din cariera a peste 30 de arhitecţi şi ingineri străini.
Partenerii proiectului „Arhiva de arhitectură 1830-1860”: Arhivele Naţionale ale României, Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Municipiului Bucureşti, Asociaţia Bucureştiul Meu Drag, Casa de cultură Friedrich Schiller, Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică, Oraşul lui Bucur, Bucureştii Vechi şi Noi, Logotype, Idei Urbane, Analiza istorico-arhitecturală, Asociaţia Arché, EvoConta.
6. „SUNETELE NATURII” SPECTACOL DE DANS CLASIC INDIAN STILUL KATHAKI
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei și culturii indiene, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Centrului de Artă „Euterpe” a organizat în 3 februarie 2018 spectacolul „Sunetele Naturii”, „un tribut adus Naturii şi Creatorului său, prin intermediul dansului şi al muzicii. O invitaţie de a experimenta emoţia Indiei indusă de strălucirea soarelui, magia lunii, sunetul vântului, picurul ploii, clocotul oceanului, lumina răsăritului, tăcerea amurgului, chemarea deşertului, graţia păunului în dans, zborul către infinit… deopotrivă cu un omagiu adus zeităţilor naturii – Surya, Chandra, Vayu, Indra, Varuna, Mayura şi cuplului divin Radha-Krishna.
Vă propunem un concept care îmbină aceste elemente cu stilul de dans clasic Kathak şi ritmuri de Flamenco. Kathak („katha” – poveste, „kathakar” – povestitor) este unul dintre stilurile majore ale dansului clasic indian, specific nordului Indiei. Performat iniţial în temple, ca dans ritualic închinat divinităţii, a ajuns la curţile regilor moguli, într-o perioadă când dansul, muzica şi poezia atingeau apogeul rafinamentului, pentru ca, după o perioadă de umbrire a artelor, să revină pe marile scene, spre încântarea ochiului şi a sufletului. Este un dans sofisticat, spontan, plin de sensibilitate, graţie şi expresivitate, cu piruete elegante, cu gesturi feminine, dar ferme, care da frâu liber imaginaţiei şi măiestriei interpretului de a transpune povestea prin ritm, muzică şi mimă. Kathak-Flamenco este o formă de fuziune ce reflectă un nou aspect al creativităţii şi inovaţiei artistice, o armonie perfectă între muzica şi dansul provenind din două spaţii culturale diferite.” (Concept şi coregrafie: Carmen Coţovanu Pesantez)
„Regăsim ritmul pretutindeni în jurul nostru. Ritmul este esenţa Naturii.”
(Pandit Birju Maharaj, Kathak Master)
Carmen Coţovanu Pesantez este coregraf de dans clasic indian şi specialist în cultură şi civilizaţie indiană, profesor, redactor, traducător, specialist în ştiinţele informării şi documentării, formator, organizator şi promotor de evenimente culturale şi educaţionale, moderator de emisiuni radio şi TV, ilustrator muzical.
S-a specializat în stilul de dans clasic Kathak (nordul Indiei), dar interpretează şi dansuri în stilurile Bharatanatyam (sudul Indiei), Odissi (Odissa – estul Indiei), dans devoţional, contemporan, folcloric şi fusion (Sufi-Kathak, Kathak-Flamenco, Jugalbandi), creând propria coregrafie. A realizat coregrafia unor spectacole importante de dans, muzică, teatru, operă, fusion şi fashion show: Festivalul Baisakhi (Agra, India, 2000); spectacol în onoarea E.S. Bhairon Singh Shekawat, vicepreşedinte al Indiei, cu ocazia Zilei lui Mahatma Gandhi (Bucureşti, 2002); „Shiva-Nataraja – Stăpânul Dansului Cosmic” (Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, 2017, sub auspiciile Ambasadei Indiei); „Sariul – Ţesături şi Tradiţii” (sub auspiciile Ambasadei Indiei, 2017); „Sariul întâlneşte Ia” (2017, sub auspiciile Ambasadei Indiei) etc.
Pasionate de arta, de spiritualitatea şi cultura milenară a Indiei, Alina Ion şi Angelica Floareş au început să studieze dansul clasic indian în cadrul Centrului de Artă „Euterpe”, remarcându-se prin talent şi sensibilitate deosebite, susţinute de pasiune, muncă asiduă şi perseverenţă în asimilarea cunoştinţelor tehnice şi artistice.
Grupul Centrului de Artă „Euterpe” interpretează diverşi itemi de dans sub îndrumarea coregrafei Carmen Coţovanu Pesantez, propunând, cu fiecare reprezentaţie, noi abordări tematice.
Conferința dezbatere și lansarea volumului
7. “REGELE CAROL I IN OPERA REGINEI ELISABETA”
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii românești, de această dată fastei perioade istorice de domnie a Regelui Carol I (1866-1914) Casa de cultură “Friedrich Schiller” a organizat în 23 aprilie 2015 conferința dezbatere și lansarea cărții “Regele Carol I in opera Reginei Elisabeta” (autor Silvia Zimmermann, Editura Curtea Veche, 2014), volum omagial apărut la 100 de ani de la dispariția regelui. Evenimentul este
organizat în parteneriat cu Centrul de Cercetare Carmen Sylva al Arhivei Princiare de Wied din Neuwied, Germania.
Au prezentat: dr. Silvia Irina Zimmermann, comunicarea “Regele Carol I in opera Reginei Elisabeta şi în fotografii din Arhiva Princiară de Wied”, dr. Nicolae Șerban Tanașoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, vorbind despre “Personalitatea Regelui Carol I al României “.
Ilustrația muzicală: Marius Boldea, pian. Coordonatorul proiectului Aurora Farbitius.
La eveniment au participat Alteța Sa Regală Principesa Maria și Excelența Sa Werner Hans Lauk, ambasadorul Germaniei în România.
A avut loc și vernisajul expoziției de fotografie cu imagini reprezentând viața și activitatea primei Familii Regale a României.
