-
Conferința dezbatere „De la agonie la extaz. Evenimentele anului 1918 în aprecierea contemporanilor”
În cadrul evenimentelor dedicate celebrării Centenarului Marii Uniri, istoriei culturii românești Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 18 decembrie 2018 conferința dezbatere „De la agonie la extaz; evenimentele anului 1918 in aprecierea contemporanilor.”
Evenimentul afost organizat în parteneriat cu F.D.G.R., Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică și F.D.G.R., București.
Au prezentat: dr. Liviu Țăranu, consilier superior C.N.S.A.S., dr. Florian Banu, cercetător C.N.S.A.S. Au participat: Christiane Gertrud Cosmatu, Subsecretar de Stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României,dr. Klaus Fabritius, Președintele F.D.G.R., Forumul Regional-Regiunea Extracarpatică.
Ilustrația muzicală: Ana Boldea și Marius Boldea, coordonatorul evenimentului: Aurora Fabritius.
La 1 ianuarie 1918 în Proclamația Regelui și Guvernului către Armată se afirmă: „Stând acum cu arma la picior, ochiul vostru să fie mereu țintit înspre inamic, inima voastră să bată cu aceeași încredere și căldură pentru țară.” (Nicolae IORGA, O viaţă de om aşa cum a fost, vol. II „Lupta”, Chişinău, Editura Universitas, 1991)
„Unirea românească nu este legată de anumite momente, ci este zbaterea sufletească necontenită a unui întreg popor, creat unitar pentru a trăi și pentru a rămânea în aceeași unitate neîntreruptă, este în mare parte și întruparea unei epoci de renaștere națională.” (Nicolae IORGA, 1938)
„Astăzi s-a făcut intrarea triumfală a Suveranilor în Capitală în fruntea armatelor române şi aliate. Pe un timp nouros, iluminat însă de entuziasmul unui popor întreg s-au început serbările de azi. Familia regală a sosit din Iaşi la ora 10 în Gara Mogoşoaia. Pe amândouă laturile şoselei Chiselef se află înşirată armata, cercetaşii şi şcolarii cu cocarde şi drapele şi o mare de popor. În faţa gării s-a format cortegiul. Ivirea suveranilor a stârnit un entuziasm indescriptibil şi uralele nu mai încetau.” (Dr. Vasile Banu, Însemnări din Răsboiul României Mari, tomul II. De la mobilizare până la Pacea din Bucureşti, Cluj, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1926).
„Sărbătorirea celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918, între multe altele, ne-a arătat că omul actual se caracterizează prin sinteză. Omul modern nu are nici timp și nici posibilitatea de a răsfoi ori studia volume ample de istorie veche sau recentă. Ca urmare principalele idei care ar trebui reținute, astăzi, sunt: 1. Românii intră în războiul mondial mânați de un singur gând: întregirea țării prin eliberarea provinciilor de sub stăpânire străină. 2. Marea Unire are o îndoită temelie: este urmarea dreaptă a conștiinței naționale păstrate de veacuri pe tot pământul românesc, organizată și susținută apoi de vrednicii patrioți din toate ținuturile, care cu scrisul și cu vorba au ținut necontenit viu sentimentul național al poporului printr-o admirabilă colaborare a tuturora. 3. Unirea a fost făurită prin autoritatea morală a jertfei ostașilor noștri, care mulți s-au înfrățit cu pământul țării, prin sângele din belșug vărsat pe câmpiile patriei. 4. Contextul extern deosebit de favorabil dat de prăbușirea a trei imperii din jurul nostru (Austro-Ungaria, imperiul țarist și cel german), precum și de principiile de autodeterminare ale președintelui american Wilson (națiunile să-și facă singure soarta).” (dr. Liviu Țăranu, 2018)
2. Conferința și prezentarea volumului „Cetatea Albă. Cercetări arheologice și istorice”
Casa de cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Muzeul Brăilei „Carol I“ și editura Istros au organizat în 8 decembrie 2016 evenimentul dedicat unei remarcabile apariții editoriale, CETATEA ALBĂ, autor dr. Ionel Cândea.
Conferința și expoziția de planșe arheologice se înscriu în ciclul prezentării istoriei culturii românești, tradiție a Casei „Friedrich Schiller”.
Ilustrația muzicală: Cristian Balaș, vioară. Coordonator proiect: Aurora Fabritius.
Au prezentat: dr. Ionel Cândea, directorul Muzeului de Istorie al Brăilei, directorul MuzeulBrăilei, „Carol I“, prof.univ. dr. Mihai Maxim, directorul Centrului de Studii Turce al Universității din București, membru de onoare al Academiei Turce, prof. univ. dr. Ioan Opriș, istoric, Muzeul Național de Istorie a Românieiprof. dr. Ionut Carol Opriș, Universitatea din București,dr. Alexandru Ciocâltan, Institutul de Istorie „N. Iorga“, Simion Gheorghiu, cercetător științific, Institutul „N. Iorga”.
„În paginile acestui studiu consacrat prezenţei Cetăţii Albe în istoriografia românească, dorim să subliniem faptul că acest subiect a fost tratat doar prin prisma celor mai importante contribuţii româneşti la cunoaşterea sa. Autorul este conştient de faptul că în continuare noi şi noi titluri şi autori se vor ivi din trecutul atât de mult cercetat al monumentului medieval şi peste care am trecut, fără să vrem. Aşteptăm cu şi mai mare interes noile abordări, de oriunde ar apărea ele despre acest loc şi faptele legate de el. (…)
Așezată la limanul Nistrului, Cetatea Albă a trezit încă din primele veacuri de existență interesul tuturor celor care au cunoscut-o într-un fel sau altul, în toată măreția și splendoarea ei. În prezentul volum vom încerca să adunăm cele mai însemnate contribuții pe care le cunoaștem, din istoriografia noastră, privitoare la fabulosul monument. (…)
Cetatea Albă nu putea să lipsească dintr-una din cele mai importante cronici realizate în spațiul cultural și spiritual al Țării Românești la începutul veacului al XVII-lea, mai precis la 1620. Este vorba de cea mai veche scriere istoriografică în limba română și anume Cronica universală a lui Mihail Moxa.
Cronica universală, ed. G. Mihăilă, București, 1989) (…)
Dimitrie Cantemir reprezintă, fără îndoială, un moment important în istoriografia Cetății Albe, nu atât prin referiri de mare întindere cât prin valoarea științifică a amănuntelor pe care le oferă. (in Descriptio Moldaviae) (…) După 1945, ca și după 1989, prezența Cetății Albe în istoriografia noastră se leagă de momente de conjunctură mai mult sau mai puțin favorabile fructificării lor. (…) Vom descoperi aici, într-o lucrare ce se bazează pe o vastă erudiţie, pe parcurgerea a mii de documente şi a zeci de izvoare narative, câteva referiri şi la Cetatea Albă. (…)” Ionel Cândea
Das „Friedrich Schiller” Kulturhaus in Partnerschaft mit dem Museum „Carol I“ der Stadt Brāila und dem Verlag Istros hat am Donnerstag, 8. Dezember 2016, ab 18:30 Uhr eine Veranstaltung organisiert, die einer bedeutenden Neuerscheinung CETATEA ALBÃ gewidmet ist : Autor Dr. Ionel Cândea.
Die Konferenz und die Ausstellung der archäologischen Plakate reihen sich in den Zyklus der Vorstellung der rumänischen Kulturgeschichte, eine Tradition des Schillerhauses, ein.
Musikalische Untermalung: Cristian Balaș, Geige. Projektleiterin: Aurora Fabritius.
Es sprechen: Dr. Ionel Cândea, Direktor des Museums für Geschichte „Carol I“ der Stadt Brāila, Professor Dr. Mihai Maxim, Direktor des Zentrums für Türkische Studien an der Universität Bukarest, Ehrenmitglied der Türkischen Akademie, Professor Dr. Ioan Opriș, Historiker, Das Nationale Museum für Geschichte Rumäniens, Professor Dr. Ionuț Carol Opriș, Universität Bukarest, Dr. Alexandru Ciocâltan, Institut für Geschichte „N. Iorga“, Simion Gheorghiu, wissenschaftlicher Forscher, Institut für Geschichte „N. Iorga“.
„In diesem der Präsenz der Cetatea Albā in der rumänischen Historiographie gewidmeten Studie, möchten wir die Tatsache unterstreichen, dass dieses Thema nur im Lichte der wichtigsten rumänischen Beiträge betrachtet wurde. Der Autor ist sich der Tatsache bewusst, dass auch weiterhin neue Titel und Autoren aus der viel erforschten Vergangenheit des mittelalterlichen Denkmals auftauchen werden und die wir, ohne zu wollen, übersehen haben. Wir warten mit großem Interesse auf neue Ansätze, betreffs dieses Ortes und der daran gebundenen Tatsachen, wo immer sie erscheinen würden. (…)
Gelegen am Dnister-Liman, hat Cetatea Albă schon in den ersten Jahrhunderten ihrer Existenz das Interesse all deren, die sie in ihrer Pracht und Erhabenheit erlebt haben, geweckt. In diesem Band werden wir versuchen die wichtigsten Beiträge zu sammeln, die wir aus unserer Historiographie bezüglich des fabelhaften Denkmals kennen. (…) Cetatea Albă konnte nicht aus einer der wichtigsten Chroniken fehlen, die im kulturellen und geistigen Raum der Walachei zu Beginn des XVII. Jahrhunderts, genauer gesagt 1620, geschrieben wurde. Es ist die Rede von der ältesten historiographischen Schrift auf Rumänisch und zwar von der Universellen Chronik von Mihail Moxa. (Cronica universală, ed. G. Mihăilă, București, 1989) (…) Dimitrie Cantemir repräsentiert, allerdings, einen wichtigen Moment in der Historiographie der Cetatea Albā, nicht unbedingt wegen seiner umfassenden Referenzen sondern durch den wissenschaftlichen Wert der Einzelheiten, die er uns bietet. (in Descriptio Moldaviae) Nach 1945, als auch nach 1989, ist die Präsenz von Cetatea Albā in der rumänischen Historiographie an, mehr oder weniger günstigen Konjunkturmomente, gebunden
(. . . ). Wir werden hier, in einer Arbeit, die sich auf eine weitgehende Belesenheit, auf Tausende Dokumente und Dutzende von narrativen Quellen stützt, auch einige Hinblicke auf Cetatea Albā finden (…)” Ionel Cândea. Die Veranstaltung findet auf Rumänisch statt.
3. Vernisajul expoziţiei de grup intitulată „Amprente plastice dobrogene” a Filialei Constanța a U.A.P.R.
In cadrul ciclului expozițiilor de pictură organizate de Casa de Cultură “Friedrich Schiller” în 5 iulie 2017 a avut vernisajul expoziţiei de grup intitulată „Amprente plastice dobrogene” a Filialei Constanța a U.A.P.R. Prezintă criticul de artă Marius Tița.
Instituția noastră are o tradiție în promovarea picturii românești contemporane și în special a tinerilor artiști, iar în ultimii ani a colaborat cu succes cu pictori din Constanța.
“Expoziția de grup a artiștilor constănțeni cuprinde lucrări realizate în natură, în taberele de creație din Delta Dunării, Ostrov sau Balcic, dar și căutari figurative sau abstracte realizate în atelier, rafinamente cromatice ce denotă profesionalism, sensibilitate și împlinire tehnică.
Lucrarile aduc în capitală culoarea, lumina și atmosfera Dobrogei pe care artiștii de la malul mării o simt și o urmăresc de mulți ani. “(Aurelian Broască)
Au expus: Aurelian Broască, Adrian Chilipirea, Alexandra Bădilă, Cătălin Botezatu, Eugenia Leca Botezatu, Constanța Petrescu Dănilă, Constantin Grigoruță, Doina Misian, Eugenia Leca Botezatu, Filiz Velula, Florin Ferendino, Ignat Stefanov, Laura Nestorescu Seniuc, Lelia Rus, Loretta Lorincz Băluță, Niță Manolescu, Niculae Morărescu și Iolanda Manolescu .
“Grupul de artiști profesioniști de la malul mării reușesc să ni se arate pe simeze cu o ritmicitate sezonieră infinit mai bună decât cea reușită de conducerea centrală a Uniunii lor. După simeza de vară, desfășurată în iulie, începutul anului ne aduce, pentru un timp cam prea scurt, câte un strop din observația, construcția și strădania fiecăruia dintre acești artiști de excepție. Sunt peisaje, vibrate în lumina Dobrogei, cercetări abstracte și alegorii înalte, cu semnături adânci, bine conturate, original ca un destin de artist.“(Marius Tița)
Im Rahmen der vom Kulturhaus „Friedrich Schiller” (organisierten Malereiausstellungen, laden wir Sie am Dienstag, 5. Juli 2017 zu der Vernissage der Gruppenausstellung „Plastische Akzente aus der Dobrudscha“ der Filiale Constanţa der U.A.P.R. ein.
Es spricht der Kunstkritiker Marius Tiţa.
Unsere Institution hat eine lange Tradition in der Förderung der zeitgenössischen rumänischen Malerei, vor allem der jungen Künstler und hat, in den letzten Jahren, mit den Malern aus Constanţa erfolgreich mitgearbeitet.
„Die Gruppenausstellung der Maler aus Constanţa enthält sowohl Arbeiten, die in der Natur, in den Künstlercamps aus dem Donaudelta, Ostrov oder Balcic geschaffen wurden als auch figurative oder abstrakte Arbeiten, die in den Ateliers realisiert wurden, chromatische Raffinessen, die von Professionalismus, Sensibilität und technischer Meisterschaft zeugen. Diese Arbeiten bringen in der Hauptstadt Farbe, Licht und die Atmosphäre der Dobrudscha, die die Künstler am Meeresufer spüren und seit vielen Jahren verfolgen.“ (Aurelian Broascā)
Es stellen aus: Aurelian Broască, Adrian Chilipirea, Alexandra Bădilă, Cătălin Botezatu, Eugenia Leca Botezatu, Constanța Petrescu Dănilă, Constantin Grigoruță, Doina Misian, Eugenia Leca Botezatu, Filiz Velula, Florin Ferendino, Ignat Stefanov, Laura Nestorescu Seniuc, Lelia Rus, Loretta Lorincz Băluță, Niță Manolescu, Niculae Morărescu und Iolanda Manolescu.
„Der Gruppe der Profikünstler vom Meeresufer° gelingt es ihre Werke mit einem viel besseren saisonalen Rhythmus als dem der zentralen Leitung ihres Verbandes zu zeigen. Nach der Sommerbilderleiste, die in Juli stattfand, bringt sie uns, zu Beginn des Jahres, für eine zu kurze Zeitspanne, einen kleinen Teil der Beobachtung, Konstruktion und der Bemühungen dieser außergewöhnlichen Künstler. Es sind, in dem Licht der Dobrudscha gemalten Landschaftsbilder, abstrakte Forschungen und hohe Allegorien mit tiefen Unterschriften, gut ausgeprägt, originell als Künstlerschicksal“ (Marius Tiţa)
4. Conferința susținută de dr. Marius Oprea și vizionarea documentarului „Execuția”
În cadrul evenimentelor dedicate istoriei recente a României ,Casa de Cultură „Friedrich Schiller” a organizat în 28 februarie 2017 împreună cu istoricul Marius Oprea ciclul de conferințe „În căutarea poporului pierdut”, ilustrat cu difuzarea unor filme documentare.
Au prezentat: dr. Marius Oprea– istoric și dr. Gheorghe Petrov– istoric, expert la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.
Cu acest prilej a fost prezentat un film-bilanț al săpăturilor realizate recent de aceștia, precum și documentarul Execuția, în regia lui Nicolae Mărgineanu.
„În 24 aprilie 2007, 18 oameni (o echipă formată din cercetători la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, poliţişti, doi medici legişti şi un procuror) urcau pe un munte, undeva în România (pentru exactitate, în maginea comunei Hălmăsău, jud. Bistriţa). Ei căutau un loc în care cadavrele a patru tineri, care au fost împuşcaţi în 9 martie 1950 de o echipă de securişti, iar părinţii au fost puşi să le sape gropile. Moartea lor este un exemplu al dimensiunii imorale a crimei, o crimă fără judecată şi fără un motiv serios; făcută doar în numele unei ideologii. Ideea de la care pornește filmul Execuția (regia – Nicolae Mărgineanu, scenariul – Marius Oprea) este că nu putem ierta noi în numele celor ucişi. Urmele acestei crime din 1950 au fost descoperite mai întîi în documente, dar în 1992 procurorii au închis dosarul, pe motiv că nu există osemintele celor uciși, dovada materială a crimei. Că nu există crimă fără trup ucis. Cinsprezece ani, această dovadă a fost găsită. Filmul reconstituie, din povestirile localnicilor și în urma investigațiilor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, odioasa crimă și detaliile ei.” (Marius Oprea)
Marius Oprea este cunoscut publicului larg ca fondator și primul președinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România și mai ales prin aceea că, din 2006 a inițiat un program de cercetare inedit în România, ca de altfel în majoritatea țărilor foste comuniste, pe care l-a numit, ușor paradoxal, arheologie contemporană. Este vorba de o arheologie propriu-zisă a victimelor comunismului, începută prin cercetări în Cimitirul Săracilor de la Sighet, în încercarea de a găsi rămăşiţele celor morţi în penitenciarul de tristă faimă de acolo. În fond, mai mult decît de un program de cercetare, este vorba de o căutare a poporului nostru pierdut, a celor morţi în închisori sau uciși și îngropați în genere nu departe de locul unde, din dispoziții arbitrare și fără
vreo judecată, fiind asasinați de către Securitate sau Miliție. În șirul a trei conferințe găzduite de Casa de Cultură Friederich Schiller, dr. Marius Oprea face o prezentare a istoriei acestor căutări, ilustrată de difuzarea unor filme documentare pe acest subiect.
„Ţin la Marius Oprea pentru că priveşte ferm şi critic atît spre trecut, cît şi în prezent. el s-a dovedit în toate cărţile şi articolele sale un perseverent şi curajos istoric al Securităţii.
Faptul că împinge cercetările sale pînă la analiza rolului pe care-l joacă Securitatea şi foştii activişti comunişti în România de astăzi îmi arată că nu am greştit în judecata mea, socotindu-l pe Marius Oprea printre prietenii mei apropiaţi.” (Vladimir Bukovski)
5.Vernisajul expoziției: „Tablouri mozaic din coji de ouă”, a artistei plastice Nina Poșan
În cadrul colaborării de 28 de ani cu ,,Asociația Artiștilor Plastici” din București instituția noastră a organizat în 16 martie 2018 vernisajul expoziției: ,,Tablouri mozaic din coji de oua”, a artistei plastice Nina Poșan.
A prezentat Aristotel Bunescu, critic de artă. Invitați: Cristian Dulgheru, Virgil Cojocaru, Doina Ghițescu, Nicolae Chilia, Neluta Staicut. Evenimentul a fost deosebit, deoarece cu acest prilej a fost prezentat, în original, certificatul care autentifică intrarea în Cartea Recordurilor din România, cu cel mai mare tablou mozaic din coji de ou cu dimensiunile precise de 3,5×1,4 m.
Nina Poșan s-a născut în anul 1937 în Bucureşti şi este de profesie inginer. Dar lumea artelor frumoase a pasionat-o mereu. ,,M-am născut iubind natura şi culoarea, străzile, casele şi oamenii cu obiceiurile, cu slăbiciunile lor” spune artista .
Din anul 1979 expune în mai multe locuri, dintre care amintesc Ministerul Industriei Chimice, unde a lucrat în perioada 1971-1990, apoi Clubul lucrătorilor în comerţ. Urmează cursurile de pictură la Şcoala Populară de Artă. Remarc anul 1987, cu expoziţia personală organizată cu ocazia întâlnirii cu colegii de generaţie, la 25 ani de la terminarea facultăţii. Lucrează cu fulgi de pasăre, ori mozaicuri din coji de ouă pictate. Tablourile sale se găsesc în colecţii din România, Germania, Spania, Italia şi Elveţia.
,,Pot spune că sunt un om împlinit. Am o familie frumoasă, cu trei nepoţi minunaţi, Ioana, Teodora şi mezinul Radu, precum şi mulţi prieteni adevăraţi”, spune Nina Poşan. Se declară fericită că nu trăieşte din amintiri, ci pentru proiectele sale şi ale copiilor. Pentru a înţelege felul de a fi al pictoriţei este bine să precizăm că a lucrat 10 ani la Fundaţia de Ajutorare şi Dezvoltare – Speranţe. Atentă mereu la universul copilăriei, Nina Poşan a scris şi o carte de poveşti.” (Aristotel Bunescu, critic de artă)
6. „Carnavalul Tradițional German“
În cadrul programului Moștenirea culturală germană din România Casa de Cultură „Friedrich Schiller“ și Forumul Democrat al Germanilor din București au organizat în 18 februarie 2017 “Carnavalul Tradițional German“.
În program:
- muzica tradiţională germană cu formaţia de suflători “Karpaten Show” condusă de Hans Groza (Repertoriul lor cuprinde, printre altele, valsuri, marșuri, polci și muzică de dans).
- trucuri de iluzionism cu trupa “Teatrului de Magie“, condus de regizorul Andrei Teașcă
Andrei Teașcă și echipa sa vă vor conduce în lumea fascinantă a magiei și vă invită să visați alături de ei, amintindu-vă că nimic nu este imposibil. Cu trucuri de magie și poezie ei pornesc împreună cu dumneavoastră într-o călătorie până la granițele imaginației și chiar dincolo de ele.
- Citate din limbi străine cu „Teatrul Logos” coordonat de Oswald Gayer
- jocuri interactive cu Adrian Popescu, coordonatorul Grupului de Iniţiativă „Cabana Scout”, al Organizaţiei Naţionale „Cercetaşii României”
- spectacol interactiv al trupei de teatru “Improvisneyland” condusă de actorul Axel Moustache (teatrul de improvizaţie este o formă de teatru interactivă şi surprinzătoare de teatru. Publicul, asemenea unui regizor, propune titlul unei poveşti, tema sau cuvintele–cheie, iar actorii vor improviza, lăsându-se purtaţi de inspiraţie şi ajutaţi de sunetul sugestiv al pianului).
- muzică de dans cu Monica Dumitrescu (vals, tango, slow fox și samba).
De unde provine tradiția carnavalului? În trecut oamenii se deghizau pentru a alunga spiritele rele și demonii iernii și pentru a grăbi venirea primăverii. În ziua de astăzi carnavalul se serbează din bucuria de a se costuma și din dorința de a rupe rutina iernii și a întâmpina primăvara. Conform tradiției participanții au venitmascți și au adus sucuri și prăjituri.
Das „Friedrich Schiller“ Kulturhaus und das Demokratische Forum der Deutschen in Bukarest haben am 18. Februar 2017 den traditionellen Deutschen Karneval organisiert.
An einer alten deutschen Tradition festhaltend, veranstaltet das Schiller-Haus seit 1957 alljährlich auch ein Faschingsfest; nach der Wende wurde der Karneval in Zusammenarbeit mit dem Demokratischen Forum der Deutschen in Bukarest fortgeführt.
Im Programm:
Seit vielen Jahren gehört die Teilnahme des Blasorchesters „Karpaten-Show” zur Tradition. Unter der Leitung von Hans Groza begeistern sie alljährlich beim Karneval, zu Ostern und zu Weihnahten mit deutscher Musik. Zum Repertoire gehören unter anderen Walzer, Polken und Märsche.
Eine Zaubershow, die die Kinder in die faszinierende Welt der Magie einführt. Andrei Teașcă und sein
Team – „Teatrul de Magie” laden dazu ein, mit ihnen zu träumen und sich daran zu erinnern, dass nichts unmöglich ist. Mit Zaubertricks und Poesie begleiten Sie die Zauberkünstler auf eine Reise bis an die Grenzen Ihrer Vorstellungskraft und darüber hinaus. Erleben Sie aus allernächster Nähe Zauberkunst der Extraklasse und genießen Sie einen Abend voller überraschender Wunder.
Zitate zu Fremdsprachen mit dem „Logos” Theater, unter der Leitung von Oswald Gayer.
Der Klub „Die Pfadfinder Rumäniens” und „Cabana Scout” geleitet von Adrian Popescu bereiten interaktive Spiele mit Kindern und Eltern vor.
Monica Dumitrescu sorgt für Unterhaltung mit einem Tanzprogramm der aus Walzer, Tango, Slow fox und Samba u.a. besteht.
Woher kommt die Faschingstradition?
Schon in heidnischer Zeit verkleideten sich die Menschen. Damals wollte man mit furchterregenden Masken und schrecklichem Lärm die bösen Geister und Dämonen der Winterzeit verjagen, damit der Frühling kommen konnte. Die Menschen versammelten sich in selbstgefertigten, abschreckenden Masken und Mänteln und zogen laut lärmend mit Peitschen, Rasseln und Klappern durch die Dörfer. Auch heute wird in manchen Gegenden der Winter noch so ausgetrieben.
Die Veranstaltung findet in deutscher und rumänischer Sprache statt.Der Eintritt ist frei. Getränke und Kuchen sollten mitgebracht werden.
7. Vernisajul expoziției de pictură, fotografie și artă decorativă „Mozaic de vacanță”
Casa de Cultură „Friedrich Schiller“ și Asociația Artiștilor Plastici bucurești au organizat în 12 septembrie 2017, vernisajul expoziției de pictură, fotografie și artă decorativă “Mozaic de vacanță”.
Expoziția va reuni un număr de 22 de artiști plastici din întreaga țară: Atena Corlateanu, Mariana Baitelu, Cerasela Dragos, Cristiana Catuneanu, Dorin Apreutesei, Dan Marian Geleletu, Iulian Rugina,Stefan Serban, Luminita Savulescu, Alina Pocian, Anamaria Lupulescu, Catrinel Alexe, EmiliaTrandafir, Raluca-Ioana Enachescu, Alexandru Cristian Popescu, Crina Maria Nemes, Victoria Soare, Lia Aciobanitei, Marieta Raceala, Cristina Maria Voicu, Mihaela Rotaru și Adina Moldova Țitrea.
„Inspirate din călătoriile artiștilor, lucrările prezente pe simeze sunt în general peisaje în tehnici șimaniere de lucru diferite, care ne readuc parfumul și linistea zilelor de vacanță. Conectându-secu natura, cu bucuria pe care o oferă descoperirea unor locuri noi, artiștii prin sensibilitatea lor,pot observa ceea ce ochii altora nu pot vedea și apoi să transpună în lucrările lor, mesajul plinde frumos și sinceritate.“Trebuie să ne conectam interiorul cu lumea exterioară, ăa ne surprindem pe noi inșine în fiecare zi, dacă în fiecare clipă nu se poate, să facem din pasiunea pentru frumos o altă dimensiune atemporală, să stergem barierele de orice fel ar fi ele și să putem crea un flux de energie pozitivă, un magnetism în care încet, încet să-i cuprindem pe toți cei din apropierea noastră și să le umplem ochii și sufletele de frumos, fie chiar și cu “forța” dacă va fi nevoie. Și mai presus de toate să ramânem constanți în iubirea noastră pentru frumos” (Adina Moldova Titrea – curatorul expozitiei).
A prezintat: Marius Tita, critic de artă.
8. Conferința „Timișoara oraș candidat la titlul de capitală culturală europeană 2021”
Casa de Cultură „Friedrich Schiller“ și Asociația Femeilor Universitare au organizat în 17 martie 2016 evenimentul Timișoara oraș candidat la titlul de capitală culturală europeană 2021.
A prezentat: dr. Clementina Timuș, membră AFU și UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România)
Având în vedere că Timișoara va deveni în 2021 Capitală Culturală Europeană am dorit să prezentăm acum acest eveniment din 2016.
