Cu ocazia împlinirii a 75 ani de la înființarea Bibliotecii Române din Freiburg, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, în colaborare cu Academia Germano-Română din Baden-Baden, organizează luni, 16 septembrie 2024, de la ora 17.00, „Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden”, care se va desfășura la sediul Casei Schiller din București.
În cadrul evenimentului vor fi susținute comunicări și prelegeri despre teme care vizează cultura română, medicina, filozofia și istoriografia românească. Comunicările vor fi publicate în caietul nr. 20 al Institutului Român – Biblioteca Română din Freiburg și va distribuit gratuit publicului prezent la eveniment. În deschiderea sesiunii științifice, Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg, va prezenta activitatea, realizările și valoarea de patrimoniu a bibliotecii românești din Germania, una dintre cele mai vechi şi prestigioase instituții de cultură românească din străinătate, care anul acesta a împlinit 75 de ani de la înființare.
Biblioteca Română din Freiburg deține un patrimoniu impresionant de carte (peste 200.000 de volume și peste un milion de ziare, periodice și reviste românești apărute în exil), dintre care unele exemplare sunt considerate ca fiind unice în exil, precum și o colecție de documente și manuscrise de o valoare inestimabilă (manuscrisul poeziei Criticilor mei de Mihai Eminescu, donat de familia dinastică de Hohenzollern, manuscrise ale unor scriitori precum: Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, George Enescu, Dinu Lipatti, Elena Văcărescu, Pamfil Şeicaru, Ionel Teodoreanu, Vintilă Horia, Regina Maria, Ştefan Baciu, Aron Cotruş, Ion Pillat, Mitropolitul Visarion Puiu, Sextil Puşcariu, George Racoveanu).
În cei 75 de ani de existență, la Biblioteca Română din Freiburg s-au elaborat 360 de teze de doctorat și de licență, s-au tipărit zeci de volume într-o perioadă în care subsolul clădirii a funcționat o tipografie. Aici s-au organizat concerte, expoziții de pictură, sculptură sau cu tematică istorică și s-au desfășurat sesiunile științifice anuale ale Institutului Român din Freiburg. În patrimoniul bibliotecii se mai regăsesc obiecte din ceramică și lemn prelucrate de faimoși meșteri populari, piese de mobilier sculptate, tablouri celebre, covoare, țesături și o serie de costume populare din aproape toate provinciile româneşti, printre acestea aflându-se costumul muscelean purtat de Regina Elisabeta a României, costumul muscelan care a aparţinut cândva familiei Haşdeu și mănuşile şi pantofiorii minusculi ai micuţei principese Maria, decedată la o vârstă fragedă.
„Exilații, membri ai Institutului Român din Freiburg, s-au împrietenit cu localnicii din Freiburg, dar și cu cei ajunși aici din alte colțuri ale lumii. Dintre localnici, pe primul loc au fost, desigur, cadrele didactice ale catedrei de romanistică de la Universitatea din Freiburg, germanii care veneau cu o mână întinsă prietenește spre noii lor compatrioți proveniți din ginta latină. S-au realizat și căsătorii mixte, căsătorii cosmopolite deci. De remarcat că toți cei trei directori pe care i-a avut până acum Biblioteca Română din Freiburg, ca și președintele și vicepreședintele actual au încheiat la vremea lor căsătorii cosmopolite, ei fiind români cu toții și patru din cele cinci soții fiind germane din Baden sau din Siebenbürger. Cărțile din bibliotecă sunt tipărite în mai multe limbi, predominând: româna, germana, franceza, engleza, italiana, spaniola, rusa, ebraica, latina, greaca și aromâna. Mulți cititori care ne vizitează vin cu intenții mai mult cosmopolite decât culturale. Am avut în schimb și cazul unui german care dorea să-l citească pe Constantin Noica în original și învățase românește pentru această nobilă ambiție a sa”. (Dr. Mihai Neagu, directorul Bibliotecii Române din Freiburg)
Academia Germano-Română din Baden-Baden s-a înființat ca organizație nonguvernamentală germană înscrisă în registrul judecătoriei din Baden-Baden (eingetragene Verein) în 2002, iar anul acesta sărbătorește 22 de ani de existență rodnică. Chiar din primul an de înființare, asociația s-a întărit cu câțiva universitari germani, ca Prof. Dr. Günter Korsch și Erich Falb, care aveau să fie cooptați în al doilea comitet ales al asociației. Academia numără în rândurile sale personalități de seamă din conducerea Academiei Române, Academiei de Științe Medicale din România și Academiei de Medicină a Republicii Moldova și a realizat mai multe colaborări cu Institutul Român din Freiburg, inclusiv în cadrul Buletinului Bibliotecii din Freiburg. Au devenit membri ai Academiei Germano-Române din Baden-Baden și o serie de academicieni din România precum: Leon Dănăilă, Dan și Sorin Riga, Ștefan Neagu, Narcis Zărnescu (membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România) și alții, unii dintre aceștia – membri de onoare, alții – membri titulari.
